Moartea suspectă: ce înseamnă și ce urmează pentru familie

Când e considerată suspectă o moarte

Normele procedurale medico-legale (Ordinul MS/MJ nr. 1134/2000) și literatura de specialitate dau o listă de situații. Cele mai des întâlnite sunt:

• moartea subită, la o persoană fără boli cunoscute care să o explice
• decesul în timpul serviciului, la locul de muncă sau într-o instituție
• decesul într-un loc public sau izolat
• decesul în custodie: arest, penitenciar, internare nevoluntară
• decesul la scurt timp după internare, fără un diagnostic care să-l explice
• decesul legat de o posibilă greșeală medicală sau de lipsa măsurilor de protecție a muncii
• persoanele care nu pot fi identificate

Ce se întâmplă după

Acasă, medicul care nu cunoaște cauza morții nu semnează certificatul și cheamă 112. În spital, conducerea anunță organele de urmărire penală în primele 24 de ore. Poliția face cercetarea la fața locului, uneori cu medicul legist, iar trupul este dus la medicina legală. Ca să decidă dacă e nevoie de autopsie, anchetatorii pot cere și părerea medicului legist (art. 185 alin. 3 din Codul de procedură penală).

Autopsia se face pe baza ordonanței anchetatorilor. Familia trebuie anunțată despre data ei și poate desemna un expert independent. După autopsie, medicul legist eliberează certificatul medical constatator al decesului și trupul este predat familiei.

Actele pentru înmormântare

Pe lângă actele obișnuite, la starea civilă ai nevoie de dovada eliberată de poliție sau procuratură, care arată că autoritățile au fost sesizate. Legea nr. 119/1996 cere declararea decesului în 48 de ore; după acest termen e nevoie de aprobarea parchetului.

Noi preluăm decedatul de la medicina legală și pregătim dosarul pentru starea civilă.