Moștenitorul: cine este și ce drepturi are

Moștenitori legali și testamentari

Moștenitorii legali sunt chemați de lege, fără testament: soțul supraviețuitor și rudele, împărțite în patru clase de moștenitori. Prima clasă sunt copiii și urmașii lor; a doua, părinții împreună cu frații și surorile; a treia, bunicii și ceilalți ascendenți; a patra, unchii, mătușile și verii primari. O clasă mai apropiată le înlătură pe celelalte, iar soțul moștenește alături de oricare.

Moștenitorii testamentari, numiți legatari, își au dreptul din testament. Legatarul poate primi tot, o cotă sau doar un bun anume (art. 1.054 și următoarele Cod civil).

Cine poate fi moștenitor

Moștenește doar cine există la data deschiderii moștenirii, adică la data decesului (art. 957). Dacă două persoane mor împreună și nu se poate stabili cine a murit primul, niciuna nu o moștenește pe cealaltă. Comuna sau orașul primește bunurile doar când nu există niciun moștenitor, legal sau testamentar (art. 963).

Ce drepturi și obligații are

Moștenitorul are un an de la deces ca să accepte sau să renunțe. Dacă acceptă, devine proprietar pe partea lui de la data decesului și preia și datoriile, pe care le plătește doar din bunurile moștenite, proporțional cu cota (art. 1.114). Copiii, soțul și părinții au în plus dreptul la o parte minimă, rezerva succesorală, pe care un testament nu le-o poate lua. Când un moștenitor renunță, partea lui îi crește pe a celorlalți (art. 1.121).

Cum dovedești că ești moștenitor

Dovada se face cu certificatul de moștenitor, eliberat de notar la finalul succesiunii (art. 1.133). Când bunurile nu se stabilesc încă, notarul poate elibera un certificat de calitate de moștenitor, care arată doar cine moștenește și în ce cote.