Cavoul: ce este și ce reguli are

Cavou, criptă și mormânt simplu

Legea 102/2014 numește criptele lucrări funerare subterane (art. 3 lit. d), iar însemnele, bordurile, lespezile și obeliscurile lucrări funerare supraterane (art. 3 lit. c). Cavoul este construcția care adăpostește una sau mai multe cripte. Într-un mormânt simplu, sicriul se coboară în groapă, la cel puțin 2 m adâncime, și se acoperă cu pământ (art. 25 din HG 741/2016).

Legea cere sicrie biodegradabile la înhumare, cu excepția înmormântărilor în cripte. Tot într-un cavou poate fi depusă și o urnă cu cenușă (art. 40 din HG 741/2016).

Ce aprobări îți trebuie

Cavoul se construiește pe un loc de veci concesionat, cu acordul administrației cimitirului. Pentru cruce, borduri sau obelisc legea nu cere autorizație de construire (art. 7 din Legea 102/2014), dar o lucrare zidită sub pământ se face după regulamentul cimitirului și, după caz, după regulile de autorizare a construcțiilor.

La Timișoara, de exemplu, gropile zidite și cavourile se fac numai cu permis de lucru și sub controlul firmei care administrează cimitirul, iar săpătura o face tot această firmă. Înainte să comanzi lucrarea, cere la biroul cimitirului regulamentul și dimensiunile permise pentru locul tău.

O nouă înmormântare în cavou

Când familia are deja cavou, la o nouă înmormântare prezinți administrației certificatul de deces, ca la orice înhumare (art. 20 din Legea 102/2014), și actul de concesiune al locului. Dreptul de folosință asupra cavoului urmează aceleași reguli ca orice loc de veci: se prelungește la expirare și trece la moștenitori. Registrul cimitirului notează pentru fiecare înmormântare parcela, rândul și locul, așa că se știe oricând cine odihnește în cavou.