Masa succesorală: ce intră în moștenire și cum se calculează

Ce intră în ea

Activul cuprinde tot ce avea cel decedat la data morții:

• case, apartamente, terenuri, inclusiv cote din ele;
• mașini, bani în cont, depozite, acțiuni și părți sociale;
• creanțe, adică bani pe care alții îi datorau celui decedat;
• nuda proprietate asupra unui bun, dacă o avea.

Ce nu intră

Nu intră drepturile care se sting la moarte, cum este uzufructul viager al celui decedat. Nu intră nici partea soțului din bunurile comune: dacă cel decedat era căsătorit, bunurile dobândite în timpul căsătoriei se împart întâi între soți. În masa succesorală intră doar partea celui decedat, de regulă jumătate, plus bunurile lui proprii. Partea soțului supraviețuitor rămâne a lui și nu se împarte cu ceilalți moștenitori.

Datoriile

Pasivul cuprinde datoriile celui decedat și sarcinile apărute după deces, cum sunt cheltuielile de înmormântare. Moștenitorii le suportă proporțional cu partea lor și numai cu bunurile moștenite. Moștenitorul care renunță la moștenire nu primește nimic din bunuri, dar nici nu plătește din datorii. Detalii la pasivul succesoral.

Masa de calcul pentru rezervă

Când trebuie verificat dacă un testament sau o donație respectă rezerva succesorală, se face un calcul separat (art. 1.091). Se adună valoarea bunurilor de la data decesului, se scad datoriile, iar la rezultat se adaugă, doar pe hârtie, donațiile făcute în timpul vieții. Bunurile donate nu se întorc în moștenire; ele contează numai la calcul. Nu se adună darurile obișnuite, cheltuielile de nuntă și, dacă nu au fost excesive, sumele cheltuite pentru întreținerea sau școala copiilor.