Moștenirea: ce se transmite și cine o primește

Ce intră în moștenire

Intră tot ce era al celui decedat la data morții: casa, terenul, banii din conturi, mașina, acțiunile, dar și datoriile lui. Dacă era căsătorit, notarul împarte mai întâi bunurile comune ale soților. Jumătatea care îi revine soțului rămas în viață este a lui de drept și nu se moștenește. În masa succesorală intră doar partea celui decedat din bunurile comune și bunurile lui proprii.

Cine moștenește după lege

Fără testament, moștenirea revine soțului supraviețuitor și rudelor: copiilor și nepoților, părinților și bunicilor, fraților și surorilor, apoi rudelor colaterale până la gradul al patrulea, adică verii primari (art. 963 Cod civil). Rudele sunt chemate pe rând, în ordinea claselor de moștenitori: o clasă mai apropiată le înlătură pe celelalte. Soțul vine alături de oricare dintre ele.

Moștenește doar cine era în viață la data decesului. Când două persoane mor în același eveniment și nu se poate stabili cine a murit primul, ele nu se moștenesc una pe alta (art. 957). Dacă nu există niciun moștenitor, bunurile trec la comuna sau orașul unde se află.

Testamentul schimbă ordinea legii

Prin testament, cel decedat poate lăsa bunurile cui vrea. Copiii, soțul și părinții primesc însă oricum o parte minimă, numită rezervă succesorală. O parte din moștenire poate trece prin testament, iar restul după lege (art. 955 alin. 2).

Datoriile moștenirii

Cine acceptă moștenirea preia și datoriile, dar le plătește numai din bunurile moștenite, proporțional cu partea lui (art. 1.114 alin. 2 Cod civil). Banii tăi proprii nu răspund pentru datoriile celui decedat. Excepția este moștenitorul care ascunde cu rea-credință bunuri ale moștenirii: el plătește datoriile și din averea proprie (art. 1.119).