Definiție
Prohodul este numele popular al slujbei de înmormântare la ortodocși. Prin extensie, cuvântul înseamnă și înmormântarea însăși sau cortegiul care îl conduce pe cel decedat la cimitir. Tot Prohod se numește slujba din Vinerea Mare, în care Biserica plânge moartea și îngroparea lui Hristos.
Sensurile cuvântului
Dicționarele dau cuvântului mai multe sensuri, toate legate de înmormântare:
- slujba religioasă de la înmormântare, numită și slujba îngropăciunii;
- prin extensie, înmormântarea sau cortegiul funerar;
- Prohodul Domnului, cântat în Vinerea Mare;
- regional, slujba scurtă de la fiecare oprire a cortegiului spre cimitir.
De unde vine cuvântul
Prohod vine din slava veche, de la provodŭ, cuvânt legat de ideea de trecere și de însoțire. Sensul se potrivește cu ce se întâmplă la înmormântare: cei vii îl însoțesc pe cel decedat pe ultimul drum. Când cineva spune că a fost la prohodul cuiva, se referă de obicei la slujba de înmormântare, cu tot ce o însoțește.
Prohodul Domnului din Vinerea Mare
În seara Vinerii Mari, la denia Prohodului, credincioșii cântă lamentațiile pentru moartea și îngroparea lui Hristos, în jurul Epitafului, pânza pe care este pictat Hristos pus în mormânt. Slujba se încheie cu o procesiune în jurul bisericii, cu lumânări aprinse. Pentru credincioși, slujba de înmormântare a fiecărui om se citește în lumina acestei seri: moartea lui Hristos, urmată de Înviere.
Prohodul la opririle cortegiului
În unele zone, drumul spre cimitir se oprește de câteva ori, de obicei la răspântii. La fiecare oprire preotul rostește o ectenie pentru cel adormit, iar familia împarte pomană. Dicționarele înregistrează și această slujbă scurtă sub numele de prohod.
La aceste opriri, în multe sate se întind pe drum pânze albe, numite poduri sau punți, și se împart milostenii, în credința că ajută sufletul să treacă de vămile văzduhului, în drumul lui spre judecată.
Surse
Agent funerar la Kirilă Funerar. Scrie ghidurile noastre despre acte și ajutoare, cu informații verificate la zi.
