Ziua morților și Luminația: ce sunt și cum diferă de pomenirile ortodoxe

Ziua morților la catolici

În calendarul romano-catolic, 1 noiembrie este sărbătoarea Tuturor Sfinților, iar 2 noiembrie, Comemorarea tuturor credincioșilor răposați, numită popular Ziua morților. Pomenirea începe din seara de 1 noiembrie, după vecernie. Familiile curăță mormintele, le împodobesc cu flori și coroane și aprind seara lumânări și candele, încât cimitirele se umplu de lumină. După tradiție, pomenirea de 2 noiembrie a pornit de la mănăstirea Cluny, în jurul anului 1000, și s-a răspândit apoi în toată Biserica Apuseană.

Luminația în Transilvania

Din conviețuirea mai multor confesiuni, obiceiul a fost preluat în Transilvania, Banat și Maramureș și de ortodocși, greco-catolici, reformați, luterani și unitarieni. Luminația se ține la 1 și 2 noiembrie, cu slujbe la cimitir, pomeni și lumânări aprinse pe morminte. Pentru multe familii din aceste regiuni este cea mai mare zi de mers la cimitir din an. În limba obișnuită, luminația înseamnă o iluminare cu multe lumini, iar numele sărbătorii vine chiar din imaginea cimitirelor aprinse.

Zilele de pomenire ortodoxe

Biserica Ortodoxă nu are o singură zi a morților. Ziua din săptămână închinată celor adormiți este sâmbăta. Pomenirile generale sunt moșii: Moșii de iarnă, în sâmbăta dinaintea Lăsatului sec de carne, Moșii de vară, în sâmbăta dinaintea Rusaliilor, și Moșii de toamnă, o sâmbătă de la sfârșitul lui octombrie sau începutul lui noiembrie. Primele două se mută în fiecare an după data Paștelui.

În aceste zile familiile duc la biserică colivă, colaci și un pomelnic cu numele celor adormiți și merg la morminte. Pentru un singur om, pomenirile au loc la soroacele lui, explicate la pomenirile.