Definiție
Praznicul are două sensuri. În limbajul Bisericii, este o sărbătoare mare, cum sunt praznicele împărătești sau hramul unei biserici. În legătură cu moartea, praznicul este masa pe care familia o dă după înmormântare sau după un parastas, în amintirea celui decedat, numită în multe zone și pomană.
Praznicul de după înmormântare
După înmormântare, familia îi cheamă la masă pe cei care l-au condus pe cel decedat la cimitir. Masa se numește, după zonă, praznic, pomană, comândare, prânz sau prinos. Simion Florea Marian nota că este datină la români ca după înmormântare să se facă praznic sau comândare. Praznice se fac și la soroacele de după deces, după fiecare parastas.
Masa are rost de milostenie: se împart bucate și daruri și celor nevoiași, pentru sufletul celui adormit. Dacă nu vrei să te ocupi singur de ea, în Satu Mare și Baia Mare oferim catering pentru masa de pomană.
Praznicele împărătești
În calendarul bisericesc, praznic înseamnă sărbătoare mare. Praznicele împărătești sunt marile sărbători ale lui Hristos și ale Maicii Domnului din anul bisericesc. Tot praznic se spune și hramului, ziua sfântului sau a sărbătorii căreia îi este închinată o biserică. La praznicele împărătești nu se fac parastase, fiind zile de bucurie.
Praznic, pomană sau ospăț
Dicționarul mai dă cuvântului sensul general de masă mare, ospăț, iar în vorbirea veche și pe cel de aniversare sau de sărbătoare a casei. Legat de o înmormântare însă, praznic și pomană numesc același lucru: masa de după slujbă. Diferența dintre ele este una de obicei local, nu de rânduială bisericească.
De unde vine cuvântul
Praznic vine din slavonul prazdĭnikŭ, care înseamnă sărbătoare. De la sensul de zi de sărbătoare, cuvântul a ajuns să numească și masa mare care o însoțea, apoi masa dată în amintirea celui decedat.
Surse
Agent funerar la Kirilă Funerar. Scrie ghidurile noastre despre acte și ajutoare, cu informații verificate la zi.
